Mesajele principale, transmise în cadrul sesiunilor plenare

Fiecare zi a conferinței a început printr-o sesiune plenară de o oră și jumătate, în care specialiștii au vorbit pe o temă dată. Astfel, au fost abordate subiecte foarte diverse: schimbările climatice și rezistența la secetă, schimbările climatice și selecția hibrizilor, evoluția pieței și sistemele de producție europene, inovațiile agronomice și intensificarea durabilă, creșterea sectorului alimentelor de consum uman pe bază de sorg. Fiecare sesiune plenară a inclus prezentări de ultimă oră, care au descris tendințele care vor influența viitorul sorgului și cercetarea din următorii ani. Totodată, sesiunile în plen au prilejuit lungi schimburi de opinii cu sala, în care participanții au putut pune întrebări direct specialiștilor prezenți pe scenă.

« Schimbările climatice reclamă urgent rezistența și toleranța la secetă. »

În prima sesiune plenară, Nathalie Noblet-Ducoudré (de la Universitatea Paris-Saclay, Franța) a trecut în revistă schimbările climatice observate până în prezent și a evocat perspectivele schimbărilor la care ne putem aștepta. «Proiecțiile GIEC indică faptul că încălzirea globală de 1,5°C va fi, probabil, atinsă până în 2030, și că sunt șanse mari ca această încălzire să depășească 2°C înainte de finalul acestui secol», a subliniat ea. În opinia specialistei, trebuie să ne așteptăm, așadar, ca la nivel mondial să apară valuri de căldură mai intense, secete mai frecvente și mai îndelungate, precipitații mai abundente și combinații noi de accidente climatice. Corolarul tuturor acestor aspecte: încep să apară riscuri legate de producție și de accesul la produsele agricole. «În 2019, agricultura, silvicultura și celelalte utilizări ale terenurilor au contribuit în proporție de 22 % la emisiile totale de gaze cu efect de seră. În același timp, ele pot contribui semnificativ și la atenuarea acestor emisii», a precizat ea, în prezentarea intitulată: „În ce context climatic se înscrie evoluția agriculturii?”.

Nathalie Noblet-Ducoudré
(Universitatea Paris-Saclay, Franța)

« Schimbările climatice necesită programe de selecție mai rapide și mai reactive. »

Graeme Hammer (de la Universitatea din Queensland, Australia) și Laura Mayor (Corteva Agriscience, S.U.A.) – vorbitorii din cea de-a doua sesiune plenară – au explicat faptul că prin combinațiile dintre simulările de laborator și experimentele din câmp, putem optimiza cunoștințele biologice, în scopul ameliorării culturilor.

În contextul schimbărilor climatice, programele de selecție trebuie să furnizeze hibrizi mai rapid, pentru ca agricultura să se poată adapta noilor condiții de cultură. Uneori, cercetătorii trebuie să aibă în vedere ameliorarea unor hibrizi adaptați unor medii care nu există încă. Din această cauză, metodele de predicție au devenit din ce în ce mai importante, pentru amelioratori.

Graeme Hammer
(Universitatea din Queensland, Australia)

Laura Mayor
(Corteva Agriscience, S.U.A.)

« Cerințele pieței europene și evoluția sistemelor de producție extind plaja de posibilități a sorgului. »

Specialiștii europeni prezenți la congres – Valérie Brochet (FNPSMS, Franța), Boris Parent (INRAE, Franța) și David Pot (CIRAD, Franța) au prezentat o imagine generală a lanțului valoric european al sorgului, subliniind faptul că această cultură le oferă perspective mari amelioratorilor, producătorilor de semințe, agricultorilor, procesatorilor și clienților. Pentru ei, este esențial ca activitatea de cercetare și de producție să se dezvolte, iar investițiile în cercetare și dezvoltare să crească, pentru a diversifica mai mult oferta și a putea răspunde, astfel, exigențelor din ce în ce mai mari ale consumatorilor.

Din perspectiva evoluției rapide a condițiilor climatice și socioeconomice de pe glob, s-a subliniat, de asemenea, necesitatea unei colaborări active între continentul european și cel african, în domeniul cercetării axate pe producția și utilizarea sorgului, pentru a stimula inovația și a facilita adaptarea acestei culturi în diverse contexte pedoclimatice.

Citește mai mult

Valérie Brochet
(FNPSMS, Franța)

Boris Parent
(INRAE, Franța)

David Pot

(CIRAD, Franța)

«Schimbarea modurilor de consum și evoluția nevoilor alimentare mondiale cresc cererea de sorg ca ingredient alimentar. »

Cea de-a treia sesiune plenară a reunit cercetători și agenți economici din industria agroalimentară: Kwaku Gyebi Duodu (Universitatea din Pretoria, Africa de Sud), Monia Caramma (Elveția) și Earl Roemer (Nu Life Market, S.U.A.). Aceștia au vorbit despre produsele alimentare pe bază de sorg și despre evoluția consumului acestor produse pe glob. Specialiștii constată că sorgul, ca cereală alimentară, se consumă din ce în ce mai mult, pentru că satisface o serie de criterii dietetice, oferă noi posibilități de comercializare și răspunde interesului pe care consumatorii îl manifestă pentru produsele inovatoare.

În acest context, sistemele de producție axate pe sorg, prin care se obțin alimente de calitate și valoare adăugată pentru agricultor (în paralel cu atenuarea modificărilor climatice, prin sechestrarea carbonului) deschid calea unor posibilități promițătoare.

Kwaku Gyebi Duodu
(Universitatea din Pretoria, Africa de Sud),

Monia Caramma
(Elveția)

Earl Roemer
(Nu Life Market, S.U.A.)

« Tehnologiile de producție inovatoare și intensificarea durabilă a sistemelor de cultură sunt necesare pentru a maximiza productivitatea sorgului în diverse contexte pedoclimatice. »

În cea de-a patra sesiune plenară, au luat cuvântul doi profesori universitari: James Schnable (de la Universitatea din Lincoln, Nebraska, S.U.A.) și Dilys S. MacCarthy (Universitatea din Ghana). Cei doi au abordat trei subiecte: exploatarea caracteristicilor fenotipice existente în scopul realizării inovațiilor agronomice, definirea ideotipului sorgului și combinarea genomicii cantitative cu aprofundarea experimentării bidimensionale și tridimensionale, care vizează caracterizarea reacțiilor plantelor la stres.

De asemenea, vorbitorii au abordat practicile de intensificare a durabilității, care devin necesare pentru optimizarea producției și serviciilor ecosistemice din cadrul agrosistemelor din Africa de Est și Centrală.

James Schnable
(Universitatea din Lincoln, Nebraska, S.U.A.)

Dilys S. MacCarthy
(Universitatea din Ghana)