8 t/ha de sorg boabe în nordul Franței. O realitate posibilă în curând?

Dr. Walter A.J. de Milliano este un pionier al sorgului produs în Olanda , unde a introdus această cultură în urmă cu douăzeci de ani. În 2020, a decis să-și extindă terenul de experimentare în Franța, pentru a măsura și aici potențialul de producție medie la hectar a sorgului. „Schimbările climatice provoacă o scădere a precipitațiilor din primăvară până în toamnă. De aceea, cultivatorii de cereale caută producții noi, cu un necesar de apă mai mic decât al cerealelor pe care le cultivă în mod obișnuit. Cu condiția ca hibrizii de sorg să fie productivi!”, afirmă acesta.

Pentru a afla, a efectuat un test în parteneriat cu fermierul Gauthier Dejaiffe, pe o suprafață de un hectar, la o exploatație cerealieră situată la 100 km la nord de Paris. Au fost testați doi hibrizi olandezi de sorg boabe de 18-25 g (la mia de boabe) la fermierul respectiv, care nu mai cultivase niciodată sorg.

5-8 t/ha în funcție de hibrizi

Ajunși la maturitate în 120-160 de zile, hibrizii de sorg testați au permis recoltarea a 5 t/ha la numai 12% umiditate cu primul hibrid și a aproape 8 t/ha cu al doilea hibrid.

Entuziasmat, dr. Walter A.J. de Milliano ne explică de ce sunt promițătoare aceste rezultate experimentale: „Producția medie la hectar obținută arată potențialul sorgului olandez în condiții reale de exploatație. De asemenea, indică faptul că acești hibrizi de sorg pot fi cultivați nu doar pentru furaje și metanizare, ca în Olanda, sau pentru biocombustibil, ci și pentru producția de cereale de la nord de Paris. Acest lucru sugerează și faptul că ar putea exista oportunități de diversificare pentru producătorii de grâu în aceste regiuni din nordul Franței, în sorgul boabe fără gluten. De asemenea, sorgul boabe poate fi și o sursă de bioenergie”.

Diversificare fără investiții

Agricultorul Gauthier Dejaiffen subliniază, la rândul lui, alte avantaje: „O cultură de viitor prin aspectul său rustic, sorgul nu necesită nicio investiție specifică în privința utilajelor; este în pas cu vremurile, grație atât nivelului redus de inputuri, cât și consumului mic de apă (mai mic decât la porumb). Sorgul îmbunătățește structura solului prin sistemul său radicular și poate fi plantat în soluri eterogene, cu un potențial redus. De asemenea, facilitează introducerea unei noi culturi în rotație.”

În opinia sa, există și un potențial financiar, deoarece, prin hibrizii testați, se poate ținti o producție medie la hectare bună, de 50-80 de chintale/ha (boabe). Și este hotărât să continue testele. „Anul viitor, vom încerca alte două soiuri, dintre care un hibrid, și vom recolta o parte în siloz, ca să testăm puterea metanogenă, întrucât cumulul de amidon și zahăr al plantei ar putea fi mai mare decât la porumb”.

Implicare în căutarea unor piețe de desfacere

„Pentru dezvoltarea sorgului în regiunile noastre, avem nevoie de piețe de desfacere și de organisme colectoare. Ne gândim la proiecte de procesare a sorgului în regiune, în vederea stabilirii unei economii circulare locale și, astfel, a creșterii interesului față de această cereală”.