Agricultura și provocările climatice și ecologice

Aceasta a fost tema prezentării lui Serge Zaka, cercetător pasionat de agroclimatologie. Lucrările lui de cercetare se axează pe impactul modificărilor climatice asupra agriculturii. Iată ideile de bază, desprinse din prezentarea pe care a susținut-o la congresul din 2021:

Care vor fi consecințele climatice ale unei creșteri medii a temperaturilor de +3°C (conform estimărilor GIEC)?

• Bazinul mediteranean va fi „punctul fierbinte” al modificărilor climatice; precipitațiile din această regiune vor scădea drastic.
• În același timp, în Europa Centrală, frecvența precipitațiilor anuale va fi foarte puțin afectată. Însă adevărata problemă va veni din două direcții:
  – repartizarea acestor precipitații pe parcursul anului: mai abundente iarna (« cu 7 % mai multă apă pentru fiecare 1°C în plus ») și deficitare vara (în momentul în care culturile au cea mai mare nevoie de apă);
  – eficiența slabă a acestor precipitații (riscul fenomenului de șiroire).
• În Europa, există riscul apariției periodice a temperaturilor extreme, de până la 50°C (s-au înregistrat deja episoade de peste 45°C, în sudul Franței).

Care sunt caracteristicile care fac din sorg o plantă mai rezistentă la schimbările climatice, prin comparație cu alte culturi? ?

Sorgul are un comportament productiv mai bun, în regim termic ridicat.

Reacție la regimul termic

Regimul termic optim pentru sorg este mai ridicat.
Sorgul se comportă mai bine la temperaturi ridicate.

Parent et Tardieu (2012)

Sorgul are o perioadă de creștere mai scurtă.

Sorgul are o perioadă de creștere mai scurtă, iar necesarul de apă este mai scăzut decât la porumb.

FAO

În caz de stres hidric, sorgul este mai productiv decât porumbul.

Farré et Faci (2006)