„Sunt optimistă în ce privește viitorul sorgului în Franța.”

Julie Toussaint a descoperit agricultura în timp ce își pregătea teza de doctorat. De atunci, acest om de știință cu profil de cercetător nu a mai părăsit sectorul agricol, dezvoltând o predilecție pentru crearea de hibrizi și, ulterior, pentru sorg. „Sunt convinsă că grație producției de semințe și selecției hibrizilor, agricultura de mâine va putea face față noilor provocări cu care se confruntă – iar sorgul este o cultură de viitor.” În cadrul societăților Semences de Provence și Eurosorgho (primul program european de creare a hibrizilor de sorg), Julie Toussaint își consacră eforturile acestor activități.

Sorgul este în genele noastre

Semences de Provence este o societate producătoare de semințe din sudul Franței, al cărei obiect de activitate este de a pune la dispoziția agricultorilor hibrizi care răspund unor condiții pedoclimatice punctuale. De aceea, încă de la înființare, această societate și-a axat activitatea de cercetare pe speciile și soiurile cu toleranță mai mare la secetă, care valorifică apa disponibilă cel mai eficient. „Așa am ajuns să ne specializăm în sorg, care reprezintă astăzi 60 % din activitatea noastră”.

Diversificare, producții medii și rentabilitate: trei factori care îi motivează pe producătorii francezi

În Franța, regiunea istorică de cultivare a sorgului-boabe era sud-vestul țării, însă o dată cu apariția hibrizilor timpurii, cultura sorgului s-a extins către nord. Astfel, în prezent, în regiunea Centru-vest, suprafețele de sorg-boabe sunt în plină expansiune. „Sorgul este foarte motivant ca opțiune de cultură, însă ca tehnologie de producție, agricultorii au de învățat niște lucruri, mai ales în privința combaterii buruienilor. Atunci când la nivel local se implică un specialist care poate face recomandări sau un centru de colectare, suprafețele cultivate cresc mai mult, iar acest lucru îl ajută pe agricultor să treacă de la etapa de testare la adoptarea acestei culturi, care diferă foarte mult de porumb”, observă Julie Toussaint. Pe de altă parte, interesul crescătorilor de animale în a-și asigura aprovizionarea cu furaje (sorg-siloz cu o singură recoltare) și polivalența noilor hibrizi cu mai multe recoltări (de tip BMR și fotoperiodic-sensibili), de calitate ridicată, favorizează dezvoltarea sorgului ca principală plantă de cultură în anumite sectoare zootehnice.

Pe lângă faptul că oferă o soluție în contextul încălzirii climatice, un element de diversificare a rotațiilor și o cultură-substitut atunci când culturile clasice sunt supuse accidentelor climatice sau atacurilor dăunătorilor, sorgul are și o rentabilitate ridicată. „Rentabilitatea economică a sorgului este mai mult decât satisfăcătoare, mai ales în regiunile neirigate, care sunt expuse, în prezent, la episoade recurente de secetă. În Franța, prețul sorgului-boabe se situează peste cel al porumbului cu cca 5 €. Cu toate acestea, costul semințelor la hectar este mai mic. Deși sorgul necesită un tratament cu îngrășăminte și lucrări de combatere a buruienilor, el nu impune aplicarea îngrășămintelor starter, insecticidelor și capcanelor pentru limacși. Rentabilitatea economică este, deci, mai ușor de atins.” În plus, sorgul este și „economicos” ca timp de lucru. „O dată semănată și liberă de buruieni, cultura sorgului nu mai necesită alte intervenții înainte de recoltare”, subliniază Julie Toussaint.

Chiar dacă nivelul producțiilor medii variază mult (de la 20 la 110 q/ha, în funcție de condițiile meteorologice, pedologice și tehnologia de producție), ele sunt mai degrabă mulțumitoare. La sorgul-boabe, ele se situează în jurul valorii de 55 q/ha: 51,2 q/ha în 2019, 53 q/ha în 2018 și 57,8 q/ha în 2017*. La sorgul cu o singură recoltare sau mai multe, nivelul producției medii variază în funcție de hibrid și de obiectivele crescătorului (UFL, zaharuri, amidon, randament). Există hibrizi cu potențial energetic ridicat, cu niveluri UFL de peste 1, al căror randament de substanță uscată este cuprins între 10 și 15 t s.u./ha, dar și hibrizi axați mai mult pe producția „cantitativă”, care pot ajunge până la 20 t s.u./ha. „Menționez aceste randamente cu titlu indicativ; ele pot varia mult, în funcție de condițiile pedoclimatice”, precizează Julie Toussaint.

Rusticitate, stabilitate și vigoare la răsărire

Sub aspectul geneticii și calității semințelor, fie că este vorba de sorg-boabe sau siloz, agricultorii își doresc, în primul rând, hibrizi rustici, randamente stabile și plante cu vigoare bună la răsărire, care să permită acoperirea rapidă a spațiului dintre rânduri și să reducă, astfel, necesitatea lucrărilor de combatere a buruienilor. Totodată, sunt interesați într-o rezistență bună la secetă (caracteristica „stay-green” este valabilă, mai mult sau mai puțin, pentru toți hibrizii). Spre nord, toleranța la temperaturile mai mici pe timpul nopții (sub 12°C) este un criteriu important la hibrizii de sorg-boabe foarte timpurii. „Rezistența la boli și dăunători este foarte puțin menționată de către agricultori, dat fiind faptul că în Franța, sorgul este foarte puțin expus la atacuri puternice de ciuperci sau insecte dăunătoare”.
În ce privește crescătorii de animale, aceștia își aleg hibrizii în funcție de valoarea furajeră a acestora, care, la rândul ei, depinde de nevoile efectivelor. De asemenea, nu trebuie uitată rezistența la cădere.

Piețe de desfacere în plin progres

Spre diferență de sorgul furajer – consumat direct în exploatații –, sorgul-boabe oferă debușee diverse. Puțin utilizat în autoconsum (mai puțin de 5 % din producția franceză, în crescătoriile de păsări și de porci), sorgul-boabe este folosit mai ales în producția de furaje pentru vite (30 % din producție). Operatorii care includ sorgul în rețete apreciază prețul acestuia, precum și conținutul său proteic bogat (+ 1,5 % față de porumb). Acest debușeu – istoric, în sud-vest – este în plină dezvoltare și în celelalte bazine de producție.

Exportul – mai ales în Spania, țară cu cerere mare în sectorul păsărilor cu carne albă – reprezintă și el un debușeu important pentru sorgul francez. Sectorul păsărilor mici, de companie, care are cerințe calitative superioare – mai ales sub aspect vizual – este, de asemenea, în plină dezvoltare pentru sorgul alb și roșu, în special în Anglia, Belgia și Olanda. Sunt în curs de formare și alte piețe, axate pe inovare: consumul uman (bere, făină etc), industrie (metan, carburanți, biomateriale etc). „Sorgul este noul produs al vremurilor noastre, nu numai ca plantă de cultură cu consum redus de apă și inputuri, ci și pentru piețele produselor fără gluten, cu indice glicemic scăzut; și sunt convinsă că în viitorul apropiat, sorgul ne va oferi multe modalități interesante de a-l utiliza. Și, cum din ce în ce mai mulți operatori din sector cumpără sorg, cercul de interes din jurul lui se lărgește, în Franța, favorizându-i dezvoltarea, în această țară.” Suprafețele cultivate cu sorg, care cresc constant de câțiva ani ar trebui, așadar, să-și mențină tendința ascendentă. Ținând cont de toate aceste aspecte, înțelegem optimismul d-nei Julie Toussaint în ce privește viitorul sorgului în Franța.

* (Sursa: Agreste)