Sorgul și carențele de vitamină A din sânul unor comunități din Africa

Bogat în proteine, fibre și vitamine B, sorgul este destul de sărac în vitamina A și anumite minerale. Cercetătorii vizează crearea unor hibrizi care să conțină niveluri mai ridicate ale acestor elemente. Obiectivul este de a veni în întâmpinarea nevoilor nutritive ale populațiilor africane din zona subsahariană – mai ales ale copiilor – , pentru care sorgul este un aliment de bază.

De peste douăzeci de ani, specialiștii din diverse centre de cercetare⁽¹⁾  și-au axat munca pe crearea unor soiuri de sorg mai bogate în vitamina A și capabile să absoarbă cantități mai mari de minerale, ca fierul și zincul. Obiectivul este atenuarea carențelor alimentare observate în rândul populațiilor africane subsahariene – mai ales al mamelor și copiilor, pentru care terciul de sorg constituie un aliment de bază și reprezintă o sursă importantă de glucide. Carențele de vitamina A afectează funcționarea sistemului imunitar și cresc riscul orbirii și al decesului cauzat de infecții, mai ales la copiii mici.

Primele rezultate încurajatoare, în laboratoare

Deși sorgul este bogat în proteine, fibre și vitamine B, el are un conținut scăzut de vitamina A. Sorgul conține și acid fitic – un compus antinutritiv natural, care împiedică absorbția gastrointestinală a mineralelor, ca fierul și zincul. Prin urmare, obiectivul cercetătorilor este de a pune la punct soiuri de sorg bogate în vitamina A, cu conținuturi de fitază care să lucreze mai eficient – fitaza fiind o enzimă care poate descompune acidul fitic. Cercetătorii folosesc metode biotehnologice de selecție, pentru a izola genele care prezintă interes și a le include în genomul plantei.

Punctul de echilibru

În același timp, cercetătorii efectuează teste pentru a observa modul în care prepararea diverselor terciuri de sorg afectează descompunerea acidului fitic și crește disponibilizarea mineralelor în vederea absorbției. În acest scop, ei folosesc un model de digestie, în laborator, care imită sistemul digestiv uman. Pentru cercetători, ținta este găsirea unui punct de echilibru, dat fiind faptul că creșterea concentrațiilor de minerale din intestin pare să diminueze asimilarea vitaminei A. Primele rezultate sunt, însă, promitățoare, pentru că primele linii de hibrizi de sorg recent create pot să furnizeze cu 32 de ori mai multă vitamină A decât soiurile clasice, în paralel cu prezența unor concentrații mai mari de zinc și fier. Teoretic, câteva porții de terci obținute din aceste noi linii ar putea satisface nevoile zilnice de vitamina A ale unui copil între patru și opt ani.

Cu toate acestea, va fi necesară efectuarea mai multor teste pe om, în viitor, pentru a valida aceste prime rezultate încurajatoare și aducătoare de speranță pentru multe populații din Africa.